MĂRŢIŞORUL – FIRUL MAGIC AL RENAŞTERII

Primăvara începe simbolic cu mărţişorul – un mic talisman care poartă în sine speranţa, lumina şi un nou început, celebrat la 1 Martie în Republica Moldova şi România, dar şi în alte regiuni din Europa de Sud-Est. 

Prin expoziţia Mărţişorul  firul magic al renaşterii Vă invităm să redescoperiţi mărţişorul nu doar ca obiect decorativ, ci ca simbol al continuităţii culturale, al renaşterii naturii şi al legăturii dintre trecut şi prezent.

Vă invităm în Sala de împrumut nr.1 Documente ştiinţifice şi beletristică pentru a descoperi profunzimea și simbolismul mărțișorului.

MĂRŢIŞOR: DATINI ŞI OBICEIURI DE PRIMĂVARĂ

Dragi cititori și iubitori de tradiții, când albul zăpezii se împletește cu roșul vitalității, paginile cărților prind viață pentru a ne povesti despre cel mai frumos simbol al renașterii: Mărțișorul.

Vă invităm să pășiți pragul sălii de lectură nr. 2 Științe Filologice pentru a descoperi o expoziție tematică de documente dedicată comorilor spiritualității românești.

De ce să ne vizitezi?

• Vei descoperi originile arhaice ale mărțișorului prin studii etnografice și folclorice;
• Vei afla legendele Babei Dochia și semnificația rituală a celor 9 zile de primăvară;
• Vei explora documente ce atestă includerea Mărțișorului în patrimoniul imaterial UNESCO.

Lăsați lectura să vă fie „călăuză” în descifrarea simbolurilor care ne definesc identitatea. Vă așteptăm să celebrăm împreună armonia primăverii printre rafturi de carte și arome de legendă!

POMUL DE CRĂCIUN: SIMBOL AL SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ

Ultima lună a anului, cunoscută în popor sub numele de Undrea, este marcată de numeroase evenimente religioase şi de obiceiuri de iarnă străvechi, care au reuşit să reziste trecerii timpului. Sărbătorile de Crăciun şi Anul Nou aduc cu sine un adevărat ritual de tradiţii, printre care se remarcă Pomul de Crăciun, colindele, cântecele de stea, urările de Anul Nou şi strigătele de Pluguşor, ce variază de la o regiune la alta.

În acest context, Sala de împrumut nr. 1 Documente ştiinţifice şi beletristică, Vă invită la expoziţia Pomul de Crăciun: simbol al sărbătorilor de iarnă. Expoziţia include o selecţie diversificată de lucrări, care analizează istoria, simbolismul şi tradiţiile Pomului de Crăciun, obiceiurile legate de sărbătorile de iarnă şi influenţa acestora în diferite culturi. De asemenea, sunt prezentate ilustraţii şi volume ce subliniază rolul Pomului de Crăciun în literatura şi arta populară.

31 AUGUST - ZIUA LIMBII ROMÂNE

Tradiţional, la data de 31 august, Republica Moldova marchează sărbătoarea naţională Ziua Limbii Române, este o zi în care ne sărbătorim moștenirea și valorile comune, când putem afirma cu mândrie că limba pe care o vorbim este piatra de temelie a identității noastre.

Cu acest prilej, în sala de lectură nr. 2 Ştiinţe Filologice, este inaugurată o expoziție  tematică cu genericul „Limba română este Patria mea (Nichita Stănescu)”. 

Expoziţia cuprinde o gamă largă de documente privind istoria limbii române, autori fiind lingviştii, scriitorii şi filologii, care și-au adus aportul la propășirea limbii române, la păstrarea identităţii culturale naţionale. Pot fi consultate o serie de manuale, dicţionare, cărţi cu poezii, ode, proze consacrate limbii române.

ZIUA LIMBII ROMÂNE

Republica Moldova celebrează anual, pe 31 august, Ziua Limbii Române. Sărbătoarea este marcată în țara noastră de 33 de ani. În contextul Mișcării de Renaștere Națională de la sfârșitul anilor ’80 din RSSM, la Chișinău a avut loc Marea Adunare Națională din 27 august 1989, o întrunire la care au participat aproximativ 750.000 de oameni. În cadrul adunării, s-a cerut declararea limbii române ca limbă de stat, precum și trecerea la grafia latină.

Este o zi în care oamenii își amintesc de rădăcinile lor lingvistice și culturale. Se organizează cu această ocazie numeroase evenimente și expoziții culturale în întreaga ţară.

Cu prilejul acestei sărbători, în sala de lectură nr. 2 Ştiinţe Filologice a Bibliotecii Ştiinţifice a USARB, este organizată expoziţia cu genericul „Trăiască frumoasa şi cumintea limba română!... Fie în veci păstrată cu sfințenie această scumpă Carte de boierie a unui neam călit la focul atâtor încercări de pierzanie!” (Ion Luca Caragiale).

Expoziția are drept scop valorificarea și promovarea valorilor naționale, accentuarea importanței cunoaşterii, rostirii şi scrierii corecte a limbii române, fiindcă cel mai frumos omagiu pe care putem să-l aducem limbii române este s-o vorbim corect.

SUVERANITATEA REPUBLICII MOLDOVA

Pe 23 iunie 1990 s-a făcut un prim-pas spre independenţa viitorului stat Republica Moldova. Deputaţii din primul Parlament confirmă că adoptarea Declaraţiei de Suveranitate a fost prima victorie importantă a forţelor democratice în lupta de renaştere şi eliberare naţională. Declarația de Suveranitate determina natura, caracterul și tipul statului nostru. Republica Moldova și-a declarat dreptul de a stabili independent relații internaționale și a deveni subiect al dreptului internațional.

Cu prilejul Zilei Suveranităţii Republicii Moldova, sărbătorită în fiecare an pe 23 iunie, în sala de lectură nr. 1 Ştiinţe Socioumanistice şi economice a Bibliotecii Ştiinţifice USARB, este organizată expoziţia „23 iunie – Ziua Suveranităţii Republicii Moldova”. Expoziția are drept scop valorificarea și promovarea valorilor naționale, accentuarea importanței rolului istoric, științific, cultural al evenimentelor din anii de Renaștere.

 Vă invităm să consultaţi şi expoziţia online Suveranitatea Republicii Moldova

GRIGORE VIERU - POET AL CETĂŢII GRAIULUI

„Grigore Vieru este un mare şi adevărat poet. El transfigurează natura gândirii în natura naturii. Ne împrimăvărează cu o toamnă de aur. Cartea lui de inimă pulsează şi îmi influenţează versul plin de dor, de curata şi pura limpezire.”

Nichita STĂNESCU

În data de 14 februarie în Republica Moldova este marcată Ziua Naţională a Lecturii şi Ziua Comemorării Poetului Grigore Vieru, care în acest an ar fi împlinit 88 de ani de la naştere.

Marele Poet al neamului nostru, Grigore Vieru, este prezent şi actual prin Dragostea de Patrie, Adevărul, Durerea şi Suferinţa pe care a reuşit să le exprime perfect în opera sa literară.

Poezia viereană este simplă, dar totodată foarte profundă şi complexă. Scriind despre Mamă, Natură, Sat, Poezii cu caracter social, a încercat să facă omul mai bun şi mai spiritual.

În acest context, Vă invităm în Sala de împrumut nr.1 Documente ştiinţifice şi beletristică a Bibliotecii Ştiinţifice USARB la expoziţia tematică Poet al Cetăţii Graiului. Expoziţia cuprinde ediţii antume, postume, volume de versuri, care aduc în vizorul utilizatorului opera poetului neamului, care a ştiut cel mai bine să aşeze alături cuvintele: Grai, Mamă, Patrie, Adevăr, Destin, Dor, Iubire, precum şi referinţe critice despre creaţia poetului.

Volumele expuse pot fi împrumutate la domiciliu din sala de împrumut nr.1 Documente ştiintifice şi beletristică sau lecturate în sala de lectură nr.2 Ştiinţe Filologice a BŞ USARB.

ETERNUL EMINESCU

În fiecare an, la 15 ianuarie se sărbătorește Ziua Națională a Culturii și Ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu, prozator și jurnalist român, cea mai importantă voce poetică din literatura română.

Pentru a onora creația și personalitatea poetului Mihai Eminescu, în sala de lectură nr.2 Ştiinţe Filologice, conform Programului, este organizată expoziţia cu genericul Luceafărul de Mihai Eminescu: operă aniversară - 140 de ani de la publicare.

„Luceafărul” este cel mai lung  poem de dragoste și una dintre cele mai celebre poezii, care a fost începută în 1873 și a fost scrisă și finalizată de-a lungul multor ani, ajungând să fie publicată în 1883 în Almanahul societății studențești România Jună din Viena. După publicarea la Viena, poemul a fost reluat apoi în același an în revista Convorbiri literare și, în final, în volumul princeps intitulat Poesii sub îngrijirea lui Titu Maiorescu, publicat în anul 1884. La baza poemului stă basmul românesc Fata din grădina de aur, cules de cercetătorul german Richard Kunisch. În 2009, a fost omolgat de către Academia Recordurilor Mondiale ca fiind cel mai lung poem de dragoste. 

Expoziţia din sala de lectură include:

• Opera autorului, găzduită prin timp în colecţia Bibliotecii Ştiinţifice USARB din diferiţi ani de ediţie, în care putem regăsi poemul „Luceafărul”.
• Ediţii bilingve a „Luceafărului”: română-engleză, română-franceză, română-italiană, română-maghiară, română-rusă, italiană-română.
• Critica literară: monografii semnate de marii critici literari români: George Călinescu, Nicolae Iorga, Pompiliu Constantinescu, Marina Mureşanu, Ioana Petrescu, Dumitru Vatamaniuc, Mihai Cimpoi, Maria Şleahtiţchi şi o serie de studii şi articole, eseuri, analize şi sinteze, aprecieri critice, comentarii literare, dicţionare de personaje literare, dicţionare de referinţe critice semnate de mai mulţi autori;
• Publicaţiile periodice care conţin articole ştiinţifice privind viaţa, opera şi activitatea scriitorului.

Documentele expuse pot fi consultate în sala de lectură nr.2 Ştiinţe Filologice şi împrumutate la domiciliu din colecţia sălii de îmrumut nr.1 Documente ştiinţifice şi beletristică.

OBICEIURI DE CRĂCIUN ŞI ANUL NOU

Crăciunul este cea mai luminoasă şi frumoasă sărbătoare a iernii, menit să ne readucă bucuria în suflet, să ne amintească frumuseţea de a dărui şi binecuvântarea de a sta cu familia.

Pe masa de Crăciun sunt nelipsite cozonacul, sarmalele, piftia (răcitura), cârnaţii de porc şi vinul roşu. Unul din obiceiurile principale ale Crăciunului este colindatul. În mod tradiţional, la colindat merg doar bărbaţii şi flăcăii.

Momentul trecerii în Anul Nou este sărbătorit, în prezent, în întreaga lume, dar fiecare ţară are un mod diferit de a-l marca.

În acest context, Vă invităm la expoziţia „Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou”, organizată în sala de împrumut nr.1. Documente ştiinţifice şi beletristică a Bibliotecii Ştiinţifice USARB la care sunt prezentate monografii, culegeri, dicţionare despre tradiţiile şi obiceiurile de iarnă, cele mai vechi şi artistice colinde, urături de pe întreg teritoriul ţării, colinde şi obiceiuri de Crăciun.

1 DECEMBRIE – ZIUA ROMÂNIEI ŞI A MARII UNIRI

Marea Unire din 1918 este una dintre cele mai importante file ale istoriei româneşti. Prin Adunarea de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 s-a făcut unirea provinciilor Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş şi Satmar cu Regatul României. Astfel se desăvârşea Marea Unire şi lua naştere România Mare.

Către această mare sărbătoare, în sală de lectură nr.1 Ştiinţe Socioumanistice şi economice, este organizată expoziţia „Unirea principatelor, împlinire şi început de drum. 1 decembrie - Ziua României”.

DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE!

„Ce bine că eşti, ce mirare că suntem…” Nichita Stănescu

Dragobetele este o sărbătoare tradiţională românească. Numele Dragobete vine de la „beat de dragoste” şi se mai numeşte Sfântul Ion de primăvară, cel care este fiul Babei Dochia - o mare zeiță agrară celebrată la începutul lunii martie, considerată  prima zi a primaverii. Astfel, de Dragobete, fetele și băieții se întâlnesc pentru ca iubirea lor să țina tot anul, precum a păsărilor ce se „logodesc” în această zi. Motivaţia preluării obiceiului respectiv, pare a fi profundă, din moment ce păsările erau privite ca mesagere ale zeilor.

Se presupune că, ziua de 24 februarie însemna pentru omul arhaic începutul primăverii, trezirea naturii. În această zi, ursul iese din bârlog, păsările își caută cuiburi, iar omul trebuia să participe și el la bucuria naturii.

Totodată, Dragobete este și zeul bunei dispoziții. De Dragobete se făceau petreceri, de unde porneau de multe ori, viitoarele căsnicii…

Sala de împrumut Nr.3 Documente muzicale Vă aşteaptă cu o expoziţie despre ziua dragostei şi a bunăvoinţei prin poezie şi cântec!

27 AUGUST - ZIUA INDEPENDENŢEI REPUBLICII MOLDOVA

La 27 august 1991 Republica Moldova și-a luat propria cale. Astfel, în acest an țara noastră marchează 30 de ani de la declarația de Independență. În urma acestei declarări, Republica Moldova a devenit un stat suveran şi independent. 

Cu acest prilej, în sala de lectură Ştiinţe Socioumanistice şi economice a BŞ USARB este organizată expoziţia „Republica Moldova la 30 de ani: eforturi de recunoaștere Internațională a independenței de stat – 27 august Ziua Independenţei Republicii Moldova”, scopul căreia este de a informa utilizatorii despre diferite probleme ale vieţii social-politice din Republica Moldova ce ţin de constituirea sistemului şi regimului politic, de soluţionarea diferendului transnistrean, de procesul integrării ţării noastre în structurile europene, de relaţiile ei cu alte state.

Expoziţia este adresată profesorilor, studenţilor şi celor ce se interesează de evoluţia politică, socioeconomică şi culturală a Republicii Moldova în ultimii ani.

SIMBOLUL CARE NE UNEŞTE. 27 APRILIE - ZIUA DRAPELULUI DE STAT

Drapelul de Stat simbolizează trecutul, prezentul şi viitorul statului moldovenesc, reflectă principiile lui democratice, tradiţia istorică a poporului, egalitatea în drepturi, prietenia şi solidaritatea tuturor cetăţenilor republicii. Pe 27 aprilie, în Ţara noastră să sărbatoreşte Ziua Drapelului de Stat al Republicii Moldova.

În acest context, sala de lectură nr. 1 Ştiinţe Socioumanistice şi economice Vă invită la expoziţia tematică Simbolul care ne uneste ce cuprinde o cantitate variată de publicaţii despre diferite simboluri oficiale ale statului moldovenesc: cadru legislativ în vigoare, monografii ale autorilor autohtoni şi din România, surse de referinţă cu succintă informaţie despre tricolor şi alte simboluri naţionale, articole din publicaţii periodice.

MĂRŢIŞOR: DATINI ŞI OBICEIURI DE PRIMĂVARĂ

„A cunoaște. A iubi. Încă-odată, iar și iară, a cunoaște-nseamnă iarnă, a iubi e primavară”.

Lucian Blaga

1 martie, prima zi de primăvară, prima zi în care soarele e mai blând cu noi, e dezmorţit de ger. E de necrezut că iarna totuşi a plecat, că ghioceii au început să înflorească.

 

Cel mai frumos anotimp – primăvară, anotimpul în care reînvie natura, speranţa, încrederea…

Cu acest prilej sala de lectură nr 2 Ştiinţe Filologice a BŞ USARB  Vă invită la o expoziţie de carte pentru a descoperi legenda mărţişorului, datinile şi obiceiurile de primăvară, răsfoind filele surselor regăsite în colecţie.

MĂRŢIŞORUL - TALISMAN AL NOROCULUI ŞI AL BUNĂSTĂRII

Ziua de 1 Martie aduce frumosul obicei de primăvară de a oferi persoanelor dragi mărţişoare, obiecte micuţe legate cu două fire împletite, înnodate, alb şi roșu, el fiind considerat talismanul norocului şi bunăstării, speranţei şi renaşterii.

Vă aşteptăm la expoziţia „Mărţişor - talisman al norocului şi al bunăstării” din sala de împrumut nr.1 Documente ştiinifice şi beletristică a BŞ USARB, unde prin farmecul cărţilor veţi putea simţi mirosul primăverii, lecturând despre originea şi semnificaţia mărţişorului.

DRAGOBETELE, SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI

„Când iubim, întotdeauna ne străduim să devenim mai buni. Când ne străduim să devenim mai buni decât suntem, totul în jurul nostru devine mai bun” 

 Paulo Coelho

Dragobetele, sărbătoarea dragostei la români - fiul Dochiei, este numit zeul dragostei, zeu al iubirii, şi al bunei dispoziţii. 

În această zi fetele şi băieţii se întâlneau să sărbătorească Dragobetele, pentru a rămâne îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. Dacă timpul era favorabil, îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci flori de primăvară.

Ce ai voie să faci și ce nu ai voie în această zi: 

  💗 Bărbaţii nu au voie sa supere femeile, nu au voie să se certe cu ele, altfel, vor avea parte de o primăvară plină de ghinion și un an greu.

  💗 De asemenea, de Dragobete, fata sau băiat, femeie sau bărbat, nu ai voie să plângi, pentru că lacrimile care curg aduc necazuri și supărări în lunile care vin. E o zi în care toată lumea e bine să fie vesela.

Cu prilejul acestei sărbători, sala de lectură nr. 2 Științe Filologice a Bibliotecii Ştiinţifice USARB, Vă propune către lectură o serie de romane şi poezii de dragoste ale autorilor români şi universali, ce posedă stiluri diferite, dar care se lecturează leger, pătrunzând profund în sufletul fiecăruia.

1 DECEMBRIE - ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

1 Decembrie este Ziua Națională a României. Această dată, stabilită printr-o lege promulgată în 1990, marchează un moment important din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în 1918.

Acoperind doua mii de ani de istorie, de la cucerirea Daciei de către români până în prezent, volumul reputatului istoric Keith Hitchins „Scurtă istorie a României” (editura Polirom, 2015) schiţează evoluţia unei naţiuni unice, cu tradiţii diferite şi adesea contradictorii. Aflată la graniţa dintre Est şi Vest, România s-a străduit de-a lungul timpului să-şi găsească identitatea, oscilând între doua modele de societate: unul guvernat de spiritualitatea ortodoxă răsăriteană şi de agricultură, celălalt de raţionalismul, experimentalismul şi capitalismul occidental. Parcursul Romaniei este analizat prin prisma câtorva etape semnificative din istoria sa, cu accent pe implicarea ţării în politica europeană, schimbările sociale şi economice, renaşterile intelectuale şi culturale, şi relaţiile internaţionale.

Cartea este scrisă pentru un public anglofon, istorici şi alte persoane interesate de istoria României. Volumul poate fi consultat în Centrul de Informare al României, în sala de lectură nr. 1 Ştiinţe Socioumanistice şi Economice, precum şi poate fi împrumutat la domiciliu din sala de împrumut nr.1 Documente ştiinţifice şi beletristică a Bibliotecii Ştiinţifice USARB.

VĂ DORIM O PRIMĂVARĂ MINUNATĂ!

ARTA CUVÂNTULUI EMINESCIAN

NUMAI POETUL...
[...] Numai poetul,
Ca pasări ce zboară
Deasupra valurilor,
Trece peste nemărginirea timpului:
În ramurile gândului,
În sfintele lunci,
Unde pasări ca el
Se-ntrec în cântări.
(EMINESCU, Mihai. Lumină de lună. Craiova : Scrisul românesc, 1993, vol. II, p. 401)

Vă invităm la lectura operei eminesciene prezentate la expoziţia „Arta cuvântului eminescian”, organizată cu prilejul împlinirii a 170 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu.

Expoziţia cuprinde creaţia poetului, precum şi critica literara a operei.

Printre documentele expuse menţionăm: 

•  Lucian Boia în cartea „Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea şi desfacerea unui mit” (Bucureşti, Ed. Humanitas, 2015) prezintă un studiu despre mitologia eminesciană.

•  Cartea „Eminescu şi credinţa” de Răzvan Codrescu (Bucureşti, Ed. Lumea credinţei, 2013) include diverse publicaţii despre Eminescu în ultimii 20 de ani.

•  Volumul „Eminescu eternă statuie a spiritului”, semnat de Vlad Zbârciog (Iaşi, Ed. Princeps Edit, 2008). În lucrare se oferă interpretarea critică a operei eminesciene de Constantin Noica, Mihai Cimpoi, Titu Maiorescu, Victor Crăciun ş.a., precum şi prezenţa operei Marelui poet în pictură, grafică, sculptură.

Documentele pot fi împrumutate la domiciliu din Sala de împrumut nr.1 Documente ştiinţifice şi beletristică a Bibliotecii Ştiinţifice USARB.

PAŞTELE - SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI

În zilele Sfintelor sărbători de Paşti Biblioteca Ştiinţifică USARB Vă invită să vizitaţi expoziţile:
• Paştele – sărbătoarea sufletului. Sala de împrumut nr.1 Documente ştiinţifice şi beletristică
• Paştele sărbătoarea luminii. Oficiul Documente muzicale
• Cântece duhovniceşti. Oficiul Documente muzicale
• Învierea lui Isus Hristos – eveniment fundamental al creştinismului. Hol, parter.
• Să primim lumina sfântă. Hristos a înviat! Sala de împrumut nr.2 Documente didactice şi metodice
• Sfintele sărbători de Paşti (Tradiţii şi obiceiuri româneşti). Centrul de informare al României
• Renaşterea bucuriei (sărbătorile de Paşti). Sala de lectură nr.2 Ştiinţe filologice