PREMIUL NOBEL PENTRU LITERATURĂ 2025

Academia Suedeză i-a decernat Premiul Nobel pentru literatură din 2025 scriitorului și scenaristului maghiar László Krasznahorkai pentru „opera sa convingătoare și vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”. Comitetul Nobel de la Stockholm a subliniat de asemenea „vitalitatea lingvistică” a lui Krasznahorkai, ca și „marea frumusețe lirică” a operelor sale. 

László Krasznahorkai s-a născut în anul 1954, la Gyula, în apropierea graniței cu România. Astăzi, Krasznahorkai este recunoscut drept una dintre cele mai importante voci ale literaturii central-europene. Opera sa, aflată sub semnul influențelor lui Kafka și Thomas Bernhard, îmbină absurdul și grotescul cu un lirism contemplativ, adesea inspirat de călătoriile autorului în China și Japonia. În romanele sale, tema creației artistice, a frumuseții și a perseverenței se intersectează cu reflecții asupra violenței, anarhiei și conflictului dintre ordine și haos, dar și cu momente de umor subtil.

În colecţia Bibliotecii Ştiinţifice a USARB se regăsesc câteva publicaţii, semnate de László Krasznahorkai şi publicate în revista Иностранная литература (2007, nr. 12, 2015, nr. 12, 2017, nr. 5), care pot fi consultate în Sala de lectură nr. 2 Ştiinţe filologice. 

Pentru studenții și cercetătorii din USARB, astfel comentarii şi fragmente traduse din opere ale lui Krasznahorkai, oferă acces mai larg la scrieri maghiare (printr-o traducere) şi prezintă resurse valoroase pentru studiu comparat, traducere, istoria literaturii maghiare, teoria literară etc. 

PREMIUL NOBEL PENTRU LITERATURĂ ÎN 2024

Premiul Nobel pentru Literatură a fost atribuit în 2024 scriitoarei sud-coreene Han Kang, 53 de ani, pentru „proza sa poetică intensă care confruntă traume istorice și expune fragilitatea vieții umane”.

Han Kang și-a început cariera în 1993 cu publicarea unor poezii în revista Literature and Society. Debutul său în proză a avut loc în 1995, cu colecția de povestiri „Love of Yeosu”, urmată la scurt timp de alte câteva lucrări în proză, atât romane, cât şi povestiri.

Marea descoperire internaţională a lui Han Kang a venit cu romanul „The Vegetarian”, 2015. Scrisă în trei părți, cartea portretizează consecințele violente care apar atunci când protagonista Yeong-hye refuză să se supună normelor de consum alimentar.

În revista „Иностранная литература”, care se regăseşte în colecţia Bibliotecii Ştiinţifice a USARB puteţi lectura articolul „Книги вразнос. Что у нас переводят. И как” Экспресс-рецензия Даши Сиротинской. În articol se vorbeşte despre traducerea a două lucrări a autoarei „Вегетарианка” şi „Человеческие поступки”.

În România, cărţi semnate de Han Kang au apărut la editura ART. În colecţia musai au fost editate: „Vegetariana”, „Disecţie” şi „Cartea albă”, traduse de Iolanda Prodan.

LECTURA DE WEEKEND. ZĂPADA de Orhan PAMUK

Perioada sărbătorilor de iarnă e plină de feerie, de miros de brad, clinchete de zurgălăi, Moş Crăciun, oameni dragi, iar pentru a savura această magie din plin, Vă recomandăm să lecturaţi cartea Zăpada semnată de Orhan Pamuk în traducere de Luminiţa Munteanu, publicată în 2008 la Bucureşti, Editura Curtea Veche.

Orhan Pamuk (n. 1952) este un scriitor de origine turcă, care a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 2006.

Zăpada este unul dintre romanele de succes al autorului, apărută în 2002. Poetul pe nume Ka, protagonistul romanului, se întoarce în Turcia după ani lungi de exil politic petrecuţi în Germania. La întoarcerea în ţară, constată că noul radicalism este reprezentat de tineri islamişti, care ard de pasiune revoluţionară, aidoma lui, cel de odinioară. Dar este un alt fel de pasiune...

PREMIUL NOBEL PENTRU LITERATURĂ 2023

 „Scrisul a fost un mod de a supraviețui.”

Jon FOSSE

Jon Olav Fosse (29.09.1959), dramaturg, prozator, traducător și poet norvegian, considerat unul dintre cei mai importanți scriitori contemporani, a devenit laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2023 „pentru piesele şi proza sa inovatoare care dau glas celor nespuse”. „Fosse îmbină limba şi natura originii sale norvegiene cu tehnici artistice apărute în urma modernismului”, a declarat Anders Olsson, membru al Academiei Suedeze.

Jon Fosse a absolvit Universitatea din Bergen și a studiat literatura comparată. Cariera sa prolifică a debutat în 1983, odata cu romanul Roşu, negru (Raudt, svart). Prima sa piesă de teatru, Niciodată despărțiți (Og aldri skal vi skiljast) a fost publicată în 1994. În prezent, Jon Fosse este unul dintre cei mai interpretați dramaturgi contemporani la nivel global. Opera sa, scrisă în limba norvegiană Nynorsk, cuprinde romane, piese de teatru, poezii, cărți pentru copii, eseuri și traduceri. Lucrările sale au fost traduse în peste patruzeci de limbi. 

Pe parcursul anilor, Jon Fosse a primit numeroase premii literare, inclusiv una dintre cele mai înalte distincții norvegiene, Ordinul Regal Sf. Olaf, Premiul Henrik Ibsen, Premiul pentru Literatură a Consiliului Nordic, Premiul pentru literatură Nynorsk, Premiul European pentru Literatură. A fost numit cavaler al Ordre national du Mérite, din Franța, 2003 și este clasat pe locul 83 pe lista Top 100 de genii în viață, făcută de The Daily Telegraph.

Presa internațională a scris despre opera lui Jon Fosse în termeni elogioși: „Proza lui este mistică, spirituală, perfect meșteșugită. Pură poezie!” (The Paris Review).

Vă invităm să lecturaţi lucrările scriitorului Jon Fosse din revistele Иностранная литература, 2019, nr. 8; 2018, nr. 9; 2015, nr.11, în sala de lectură nr. 2 Ştiinţe filologice a Bibliotecii Ştiinţifice USARB.

Jon Fosse este al patrulea norvegian care câştigă Premiul Nobel pentru Literatură de la înființarea acestuia în 1901. Alţi trei autori norvegieni distinşi cu acest premiu prestigios au fost: Bjørnstjerne Bjørnson (1903), Knut Hamsun (1920) și Sigrid Unset (1928).

Interesant! Ce crede Jon Fosse despre Ibsen ca scriitor, care e partea preferată a dramaturgului Fosse in procesul teatral ... şi multe altele în Interviu cu Jon Fosse de Cristina MODREANU.

PREMIUL NOBEL PENTRU LITERATURĂ 2022

„Îmi pare că, împreună, nu putem face nimic mai bun decât acest lucru, acest act, care ne uneşte şi, în aceeaşi măsură, ne desparte: scrisul.”

Annie Ernaux şi Marc Marie în romanul Paradoxul fotografiei, Pandora M, 2006

Annie Ernaux, scriitoare de origine franceză, a fost destinsă cu Premiul Nobel pentru Literatură 2022, care i-a fost acordat „pentru curajul și acuitatea clinică cu care dezvăluie rădăcinile, înstrăinările și constrângerile colective ale memoriei personale”. Ea este a 17-a femeie care a primit acest prestigios premiu dintr-un total de 119 laureați pentru literatură și primul laureat francez după Patrick Modiano, în 2014.

Opera sa literară este în esență autobiografică. În 1974, Ernaux a publicat primul ei roman autobiografic Les Armoires vides. Au urmat romanele: Ce qu'ils disent ou rien, La femme gelée, L'evenement, Je ne suis pas sortie de ma nuit, Mémoire de fille etc. 

În 1984 Annie Ernaux a primit Prix Renaudot pentru La Place, Paris, Gallimard (1983), care poate fi lecturat în revista Иностранная литература, nr. 3 1986, în sala de lectură nr.2 Ştiinţe Filologice. În sala de lectură nr. 4 Documente în limbi străine, aveţi posibilitatea de a studia revista Forum: For Modern Language Studies, în care sunt inserate articole despre activitatea literară a scriitoarei Annie Ernaux. Revista face parte din Colecţia Journal Donation Project (SUA).

LECTURA DE WEEKEND. MUZEUL INOCENŢEI de Orhan PAMUK

 „Sunt îndeajuns de inocenţi ca să vadă în sărăcie un păcat ce poate fi dat uitării prin înavuţire.”

Celâl SALIK

Istanbul este un oraş unic în lume, singurul megapolis construit pe două continente diferite. Un oraş cosmopolit şi modern care stă între Apus şi Orient. Este cel mai mare port al Turciei, centrul cultural, financiar, industrial şi o destinaţie turistică foarte căutată. Supra-numit şi metropola dintre lumi Istanbul deţine singurul muzeu dedicat unei cărţi care se află pe strada Cukurcuma din cartierul Beyoglu, denumit Muzeul Inocenţei.

Volumul „Muzeul inocenţei” este scris de Orhan Pamuk – scriitor turc laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2006. Este o carte despre iubirea intensă între Kemal şi Füsun care se transformă treptat în obsesie. Lui Kemal nu-i rămâne decât să o privească de departe pe Füsun, să o viziteze de sărbători, ca o rudă corectă ce este, şi să se înconjoare, pe furiş, de lucruri care i-au aparţinut cândva. Astfel se naşte un înduioşător muzeu al iubirii, umplut vreme de zece ani cu rujuri şi cercei ai fetei, caţei-bibelou, pahare de apa şi şerveţele furate de la masă. Pe lângă obiectele care în carte aparţin personajelor principale în muzeu pot fi găsite şi manuscrisele autorului, notiţele făcute de acesta pe durata scrierii romanului, desene şi schiţe dar şi obiecte specifice Istanbulului din acea perioadă. Muzeul Inocenţei este un loc unic în lume care reuşeşte să ilustreze perfect romanul autorului turc.

SIGRID UNDSET - LAUREATĂ A PREMIULUI NOBEL PENTRU LITERATURĂ

„Dragostea nu stabilește nici o lege; le rupe pe toate.”

Sigrid UNDSET

Vă invităm să lecturaţi un bestseller internaţional Kristin Lavransdatter, opera celei mai importante scriitoare norvegiene Sigrid Undset (n. 20 mai 1882, Kalundborg, Danemarca - d. 10 iunie 1949, Lillehammer, Norvegia), distinsă cu Premiul Nobel pentru Literatură, 1928, „în special pentru descrierea plină de forţă a vieţii Nordului în timpul Evului Mediu".

În capodopera sa, trilogia Kristin Lavransdatter (1920-1922), acţiunea este situată în Norvegia medievală şi prezintă dezvoltarea spirituală a unei femei puternice, cu bucuriile, aspiraţiile, durerile, înfrângerile şi reuşitele ei.

„Asemenea lui Lev Tolstoi (şi a altora), Sigrid Undset nu excelează însă atât în demonstraţia sa ideologică (oricât de elocventă şi-ar dori pledoaria), cât în arta de a configura adevăruri psihologice, de a releva relaţii interumane grăitoare prin ele însele, de a contura tipuri dezaureolate, de a le urmări soarta şi de a organiza imensul material faptic în funcţie, în primul rând, de logica internă a evenimentelor şi a personagelor.”

Aurel Martin

PETER HANDKE LAUREAT AL PREMIULUI NOBEL PENTRU LITERATURĂ 2019

„Cel mai potrivit verb pentru fericire este "a începe".

 PETER HANDKE

Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură 2019 a devenit scriitorul Peter Handke, cunoscut ca scriitor de romane, piese de teatru, scenarii, eseuri, poezii, traduceri, foarte respectat ca inovator stilistic și ca cronicar al alienării psihologice. Motivaţia Comitetului Nobel de la Stockholm fiind: „pentru influenta creație care, cu ingeniozitate artistică, a explorat periferia și specificitatea experienței umane”. 

PREMIILE NOBEL PENTRU LITERATURĂ 2018 ŞI 2019

Premiile Nobel pentru Literatură 2018 și 2019 sunt câștigate de Olga Tokarczuk (născută în Polonia) și Peter Handke (născut în Austria), a anunțat joi, 10 octombrie 2019, Comitetul Nobel de la Stockholm. Premiile sunt acordate pentru doi ani, după ce anul trecut decernarea a fost amânată din cauza unui scandal de agresiune sexuală care a afectat Academia Suedeză, instituția care desemnează câștigătorii.

KAZUO ISHIGURO - LAUREATUL PREMIULUI NOBEL PENTRU LITERATURĂ

Laureatul Premiului Nobel pentru Literatură din acest an este britanicul Kazuo Ishiguro „pentru romanul său cu puternic impact emoţional''. Premiul se acordă anual de către Academia Suedeză operei unui autor care a produs „cea mai remarcabilă lucrare într-o tendinţă idealistă", conform formulării lui Alfred Nobel.

LECTURI PENTRU SUFLET!

Lectura înaripează sufletul, spunea Volter, Vă propunem pentru lectură cartea laureatului Premiul Nobel pentru Literatură în anul 2013, Alice Munro „Prea multă fericire”.

Top 15 citate despre cărţi care te inspiră să citeşti mai mult

Alice Munro, scriitoare canadiană, a publicat paisprezece volume de povestiri, precum şi un roman şi un volum de Selected Stories. De-a lungul distinsei sale cariere a primit numeroase premii, iar volumele i-au fost traduse în treisprezece limbi. În 2009, Alice Munro  a fost distinsă cu Premiul Man Booker Internaţional pentru întrega activitate literară, iar în 2013 i s-a acordat Premiul Nobel pentru Literatură.

LECTURI LA GURA SOBEI

Iarna este un anotimp potrivit lecturii de suflet. În ajunul Sărbătorilor ne-am dori cu toţii să „prindem” dispoziţia Anului Nou, spiritul Crăciunului  şi magia copilăriei. Vă propunem o serie de cărţi care  vor crea acest anturaj de farmec. Înfăşuraţi-vă în plapume, relaxaţi-vă şi bucuraţi-vă de lectură! 

PREMIUL NOBEL PENTRU LITERATURĂ 2015

 Scriitoarea, jurnalista SVETLANA ALEXIEVICH, din Belarus a primit Premiul Nobel pentru literatură pe anul 2015 „pentru scrierile ei polifonice, un monument închinat suferinţei şi curajului în vremurile noastre”

Comitetul Nobel de la Stockholm

   Svetlana Alexievich s-a născut la 31 mai 1948 în oraşul Ivano-Frankivsk Ucraina dintr-un tată belarus şi o mamă ucraineană, actualmente stabilită cu traiul în Belarus. Opera Svetlanei Alexievich este destinată sfîrşitului perioadei URSS-ului şi celei post-sovietice, străpunsă de sentimente de compasiune şi umanism.