01 iulie 2021

CĂRŢI INEDITE ÎN COLECŢIA BŞ USARB

Dragi utilizatori, inginerul Radu Moţoc, Membrul de Onoare al Senatului Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, care a contribuit începând cu anul1992 la îmbogăţirea colecţiei cu diverse categorii de documente, recent a donat bibliotecii 2 cărţi inedite, de lux, originale prin aspect, volum şi format.
  • Carmen Sylva. Fluturi sărutându-se : Cugetări şi poezii, Editura Curtea Veche Publishing, 2013.
Cartea, a cărei prefață este semnată de Principele Radu al României, cuprinde cugetări pline de profunzime și delicatețe ale scriitoarei Carmen Sylva despre teme precum viaţa, iubirea, fericirea, arta sau politica, alături de 24 de poeme. Cartea este bogat ilustrată cu fotografii din arhiva domnului Gabriel Badea-Păun, îngrijitorului ediției, şi din cea a Casei Princiare de Wied, precum şi din alte surse, realizate de fotografi cunoscuţi contemporani cu Regina Elisabeta, care este înfăţişată în diversele etape ale vieţii, ca tânără principesă şi apoi ca regină, în saloanele Castelului Peleş sau ale Palatului Cotroceni, în portrete sau imagini de familie, în ipostaze regale sau artistice. Carmen Sylva este pseudonimul adoptat de Regina Elisabeta, întâia regină a României, soția Regelui Carol I, în calitate de patroană a artelor. Poetă și prozatoare, Majestatea Sa Regina Elisabeta a României a fost profund influenţată în scrierile sale de propria biografie. De exemplu, Cugetări despre viaţă – Viaţa este o artă în care mult prea des rămânem simpli delitanţi. Pentru a deveni maestru trebuie să verşi sânge izvorât din propria inimă; Nu putem fi niciodată obosiţi de viaţă. Nu suntem obosiţi decât de noi înşine.


  • Beldiman, Ruxanda. Domeniul lui Ion Ghica de la Ghergani, Editura Istoria Artei (2016).
Albumul a fost lansat pentru a sărbători 200 de ani de la nașterea omului politic, diplomatului, scriitorului și președintelui Academiei Române, Ion Ghica (1816-1881). Ghergani, loc mitic al literaturii române, unde au văzut lumina zilei „Scrisorile” lui Ion Ghica era în secolul al XIX-lea o curte boierească în plină transformare, înconjurată de un parc romantic. Localitatea era situată aproape de jumătatea drumului între București și Târgoviște în plină câmpie pe care mai existau încă resturi din Codrul Vlăsiei. Conţine ilustraţii şi fotografii: Proprietari ai moşiei Ghergani, secolele XVI-XX; Ion Ghica şi Alexandra Ghica, născută Mavros; Conacul; Capela; Parcul.


Niciun comentariu: