Bufniţa reprezintă atât un simbol al nopţii, întunericului, forţelor malefice, misterului, somnului, morţii, lumii celeilalte, cât şi unul al înţelepciunii, cunoaşterii, inteligenţei, sagacităţii, erudiţiei, clarviziunii, profeţiei şi protecţiei, fertilităţii.
Prima ediţie a romanului postmodern „Toate bufniţele” de Florian Filip se atestă în anul 2012, publicat la Iaşi Editura Polirom. A fost reeditat în anii 2015, 2017, 2019. Autorul vorbeşte subtil despre puterea trecutului şi a istoriei, prin acele referiri din titlu şi din roman la păsările de noapte numite bufniţe. La fel ca bufniţele, trecutul pare să aibă un statut înşelător, uneori ambivalent.
Bufniţele lui Florian Filip sunt aidoma unor zeităţi – figuri regeşti, impasibile şi impenetrabile. Ele nu par să fie decât o metaforă plină de fulgi a timpului, cu ochi mari şi strigăte sfâşietoare, cu o existenţă nevăzută şi greu de pătruns.
Acţiunea romanului se desfăşoară în anii ’90, definit drept un roman al memoriei. Temele principale sunt atât copilăria lui Lucian (unul dintre cei doi protagonişti), un băiat de 12 ani cât şi procesul de maturizare al acestuia, desfăşurat sub influenţa atentă a lui Emil Stratin, (cel de-al doilea protagonist), un fost inginer în vârstă de şaizeci şi cinci de ani. Conexiunea care se formează între cei doi este la fel de puternică precum cea dintre tată şi fiu sau dintre bunic şi nepot.
În decembrie 2016 romanul „Toate bufniţele” a fost distins cu Premiul pentru cea mai bună carte a anului, secţiunea „Beletristică”, la Gala Bun de Tipar, ediţia a II-a.
Cartea „Toate bufniţele” poate fi împrumutată la domiciliu din sala de împrumut nr. 1 Documente ştiinţifice şi beletristică, fiind disponibilă în 2 exemplare, precum şi lecturată în sala de lectură nr. 2 Ştiinţe Filologice a Bibliotecii Ştiinţifice USARB.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu