„Da, am rămas copil. Cred că în fiecare scriitor trebuie să trăiască un copil. Cartea nu este un pedagog sau, dacă vreţi, este un pedagog „invers”. Ea nu răspunde, ea întreabă şi te ajută să afli singur răspunsurile corecte. Dar, ale tale. Răspunsuri gata întotdeauna au numai politicienii şi poliţiştii. Cartea îţi poate fi prieten sau duşman, şi aceştia nu se pot substitui reciproc. Fireşte, e vorba de cartea scrisă cinstit.” (Aureliu BUSUIOC)
Pentru acest weekend frumos de iunie, Vă propunem romanul lui Aureliu Busuioc, Când bunicul era nepot... care ne impresionează prin tema abordată, şi anume copilăria curată şi plină de peripeţii. Personajul principal, Nic, împreună cu verişorul său, Mădălin găsesc în podul casei Jurnalul de bord al bunicului în care erau scrise toate aventurile pe mare ale acestuia. În scorbura unui tei, Mădălin descoperă o hartă cu nişte semne stranii, care, spera el, îi vor ajuta să dea lovitura, să devină celebri! Doi tineri descoperă o reţea de spionaj! Un depozit de arme sau bani... Fascinaţi de adolescenţa plină de peripeţii a bunicului lor, cei doi verişori, însoţiţi de foxterierul Riki, pornesc în căutarea propriilor aventuri...
Când bunicul era nepot... poate fi împrumutată din colecţia sălii de împrumut nr.1 Documente ştiinţifice şi beletristică a Bibliotecii Ştiinţifice a USARB.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu